skip to Main Content

Factorii ce modifica valoarea INR-ului

Tratamentul cu anticoagulante , ca de exemplu Sintrom sau Trombostop, necesită efectuarea analizei INR-ului.
Trebuie menționat faptul că efectul anticoagulant se stabilizează la 4-5 zile de la inițierea tratamentului. Conform recomandărilor , monitorizarea INR trebuie sa înceapă după primele 2-3 doze de anticoagulant oral si PT trebuie măsurat zilnic pana când rezultatele PT/INR se stabilizează în intervalul terapeutic. Când este necesar un efect anticoagulant rapid, heparina sau heparina cu greutate moleculara mica trebuie administrate concomitent, iar suprapunerea cu ACO durează până când INR a fost in intervalul terapeutic 2 zile consecutiv. După obținerea unei doze stabile se recomanda monitorizarea la un interval nu mai mare de 4 săptămâni. Frecvența măsurării INR-ului trebuie crescuta de cate ori se introduc sau se întrerup medicamente care ar putea influenta eficienta anti-coagulării. (1)
Despre valorile optime ale INR-ului află mai multe în articolul de aici .

Ce anume poate influența valoarea INR-ului de la o lună la alta?

Nu sunt rare cazurile în care valoarea INR-ului diferă de la o lună la alta și asta în condițiile în care tratamentul anticoagulant a fost același ca și în lunile anterioare. Care poate să fie explicația?
În practica clinică lucrurile sunt mai dificile pentru că sunt anumiți factori care pot interfera cu valoarea INR-ului.
Anumite alimente care au un conținut ridicat de vitamina K  trebuie consumate cu precauție (evitați să consumați o cantitate mare într-o zi și deloc în următoarea zi):
  • Pește
  • ficat
  •  spanac
  • varza
  • conopida
  •  brocoli si varza de Bruxelles, varza creata
  • Produsele din plante medicinale (ceaiurile din plante medicinale) pot influenta, de asemenea, valorile dvs. INR.
  • La fel si vitaminele si mineralele, medicamentele homeopate, medicamentele traditionale, cum ar fi produsele din medicina chinezeasca, probioticele si suplimentele nutritive, cum ar fi amino-acizii si acizii grasi esentiali.
  • De asemenea, alcoolul poate influența valoarea INR-ului.
  • O atenție sporită trebuie acordată și consumului de suc si sirop de afine.
Sursa imagine -Pixabay 

Putem avea interacțiuni medicamentoase:

Următoarele  medicamentele interacționează în determinarea INR-ului, mărind valorile:
    • Antibiotice: în special cotrimoxazol, macrolide, metronidazol și fluorochinolone
    • Antifungice: azoli (fluconazol)
    • Chimioterapie: imatinib, Fluorouracil (5-FU)
    • Amiodaronă
    • Alopurinol
    • Inhibitori ai recaptării serotoninei (fluoxetină, sertralină)

 

Mai multe medicamente pot scădea valoarea INR-ului, de exemplu:

  • Antibiotice: Dicloxacilina,
  • Nafcilina Azatioprina
  • Anti-epileptice (carbamazepină, fenobarbital, fenitoină)
  • Sunătoarea
  • Vitamina K
  • Co-morbidități
Boala hepatică cronică poate interfera cu dozarea Warfarinei, valoarea INR și homeostazia coagulării. Bolile acute, cum ar fi infecțiile și bolile gastro-intestinale, pot afecta controlul INR.

Ce complicații pot șă apară în cazul în care nu este bine menținut intervalul terapeutic?

  1. Nivelul INR- — SUB intervalul țintă este asociat cu un risc crescut de tromboză. Cercetările au arătat că mai mult de trei ori riscul de trombo-embolism venos recurent este asociat cu nivelul INR sub-terapeutic.
  2. Pe de altă parte, INR —-PESTE intervalul terapeutic este asociat cu un risc crescut de sângerare, dintre care cea mai preocupantă afecțiune este o hemoragie intra-craniană. Pacienții pot prezenta, de asemenea, sângerări gastro-intestinale, hematurie sau sângerări din orice alt loc.
Contactați medicul dumneavoastră în cazul în care constatați în urma efectuării INR-ului că valoarea acestuia nu este în intervalul terapeutic recomandat . La Centru Medical Speranța, in Craiova, medicul tau cardiolog te ajută să menții INR-ul în intervalul optim.

Bibliografie

(1)  Ansell J, Hirsh J, Hylek E, Jacobson A, Crowther M, Palareti G, “Pharmacology and Management of the Vitamin K Antagonists-American College of Chest Physicians Evidence-Based Clinical Practice Guidelines (8th Edition)”, Chest, 2008, 133:160S-198S

Prezentare generala a confidentialitatii

Acest site web folosește cookie-uri. Cookie-urile analitice ne ajută să ne îmbunătățim website-ul oferind informații despre modul în care vizitatorii interacționează cu site-ul nostru și cookie-urile necesare pentru ca website-ul să funcționeze corect.

Cookie-uri necesare

Site-ul web nu poate funcționa corect fără aceste cookie-uri necesare și pot fi dezactivate numai modificând preferințele browserului. Pentru a afla mai multe despre aceste cookie-uri, cum le folosim pe site-ul nostru web și cum să revizuim setările dvs. de cookie-uri, vă rugăm să consultați politica noastră de cookie-uri.

Cookie-uri analitice

Cookie-urile analitice ne ajută să ne îmbunătățim site-ul web prin colectarea și raportarea informațiilor de utilizare. Puteți renunța la cookie-urile analitice glisând butonul spre stânga. Vă puteți schimba preferința în orice moment făcând clic pe pictograma cookie-uri.