Semne timpurii ale autismului la copilul mic

1 din 36 de copii este diagnosticat cu o tulburare din spectul autismului în USA conform unui studiu – link :nou studiu .

Conform unei raportări a OMS avem o prevalență de 1 la 100, raportarea fiind bazata pe datele oferite de fiecare țară în parte. Află mai multe despre raportarea OMS despre autism în linkul autism .

Cu toții am auzit despre autism și știm că este o tulburare de dezvoltare care influențează comunicarea, interacțiunea socială și comportamentul. Deși diagnosticul se pune de către medic, rolul părinților și al persoanele care ajută la creșterea unui copil într-o familie ( bunici, bone), este esențial în identificarea semnelor timpurii. ️De asemenea, sunt importante și vizitele periodice la medicul de familie sau la medicul pediatru. Consultațiile de evaluare periodică includ și observarea și identificarea acestor semne.  Consultă un medic pediatru cu experiență, azi. Programează copilul !Pentru că cu cât este depistat mai devreme, cu atât un copil poate beneficia mai repede de intervenții terapeutice adecvate.

Semne timpurii de autism la sugari:

1. Întârzierea în comunicarea verbală și non-verbală:
   • Evitarea contactului vizual cu părinții.
   • Întârzierea semnificativă în dobândirea limbajului vorbit.
   • Reducerea sau absența vocalizării, cum ar fi lipsa bâlbâielii sau a răspunsului la sunete.
2. Dificultăți în interacțiunea socială:
   • Lipsa interesului pentru interacțiunile sociale, cum ar fi absența zâmbetului în răspuns la zâmbetele părinților.
   • Puțin sau deloc interes în jocurile de-a v-ați ascunselea sau de imitație, precum fluturarea „la revedere”.
3. Comportamente repetitive:
   • Mișcări repetitive, precum bătutul mâinilor sau balansarea corpului.
   • Fixarea asupra unor modele sau obiecte specifice, cum ar fi rotirea repetată a roților de jucărie.
4. Sensibilitate senzorială:
   • Hipersensibilitate sau hiposensibilitate la stimuli senzoriali, cum ar fi zgomotele puternice sau texturile alimentare.
   • Reacții extreme la schimbările de rutină sau de mediu.
5. Atașament neobișnuit față de rutine:
   • Rezistență extremă la schimbările din rutina zilnică.
   • Preferința pentru modele specifice, precum consumul întotdeauna al alimentelor în aceeași ordine.

Marcaje ale dezvoltării și posibile semne de autism:

1. Comunicare și limbaj:
   • Absența sau întârzierea vorbirii.
   • Utilizarea repetitivă a limbajului, cum ar fi repetarea cuvintelor sau frazelor fără context.
   • Dificultate în inițierea sau menținerea conversațiilor.
2. Abilități sociale:
   • Dificultate în înțelegerea și răspunsul la emoțiile altora.
   • Provocări în formarea prieteniilor sau în interacțiunea socială cu colegii.
3. Comportament și interese:
   • Interese limitate și obsesive în anumite subiecte, cum ar fi trenurile sau hărțile.
   • Comportamente repetitive, cum ar fi bătutul mâinilor sau alinierea obiectelor.
4. Sensibilitate senzorială:
   • Sensibilitate extremă la stimuli senzoriali, determinând reacții intense.
   • Căutarea sau evitarea senzațiilor tactile, cum ar fi atingerea obiectelor cu texturi specifice.

Intervenție terapeutică pentru copiii cu autism:

Odată ce semnele de autism sunt identificate, este crucial să se caute intervenții terapeutice adecvate. Există mai multe abordări terapeutice disponibile, iar alegerea depinde de nevoile individuale ale copilului.

1. Analiza aplicată a comportamentului (ABA): O abordare bazată pe dovezi, care se concentrează pe modificarea comportamentului prin tehnici de întărire pozitivă.
2. Terapie de vorbire (logopedie): Pentru a îmbunătăți comunicarea verbală și non-verbală.
3. Terapie ocupațională: Pentru a îmbunătăți capacitatea copilului de a efectua activități zilnice, adresându-se și problemelor senzoriale.
4. Terapia de integrare senzorială (TIS): Pentru a ajuta copilul să proceseze și să răspundă corect la stimuli senzoriali.
5. Terapie comportamentală: În plus față de ABA, există și alte abordări comportamentale pentru a reduce comportamentele problematice și a preda noi abilități.

Este important să se rețină că fiecare copil este unic, iar intervențiile terapeutice trebuie adaptate nevoilor sale specifice. Intervenția timpurie și implicarea părinților joacă un rol cheie în succesul acestor terapii.

Consultă un specialist dacă ai cel mai mic dubiu.

Sursa imagine pixabay.com