Valva aortică bicuspidă

Valva aortică bicuspidă (VAB) este cea mai frecventă anomalie cardiacă congenitală, afectând aproximativ 1% -2% din populația generală.  În imagine avem un caz de bicuspidie aortică , determinată în urma ecocardiografiei 4D  în cadrul Centrului Medical Speranța .

Cum este diagnosticată bicuspidia?

Sângele care trece printr-o valvă bicuspidă poate emite un sunet neobișnuit, cunoscut sub numele de murmur, atunci când un medic ascultă inima pacientului. Acest lucru va duce la teste, cum ar fi ecocardiogramă, care poate confirma dacă există o valvă bicuspidă (deși poate apărea și fără un murmur). Află mai multe despre o ecografie cardiacă din link-ul următor ecografie cardiacă.

Altfel, de cele mai multe ori, pacienții nici măcar nu știu că o au. Semnele de probleme pot apărea numai după ce apare o problemă gravă de sănătate, cu efecte secundare, cum ar fi dificultăți de respirație, dureri în piept și oboseală.

Conform Societății Europene de Cardiologie  sursa escario.com , bicuspidia valvei aortice poate să aibă unele complicații .

 Complicațiile bicuspidiei

 O persoană care are valva aortică bicuspidă poate avea următoarele complicații :

•  stenoză aortică
• regurgitare aortică (sau incompetență)
• endocardită.
• De obicei are loc și calcificarea valvei aortice.

Trebuie reținut căci datorită stresurilor anormale, chiar și un VAB care funcționează normal poate progresa și se poate deteriora treptat .

De semenea, aortopatia și coarctația au implicații asupra prognosticului VAB.

În mai multe studii , supraviețuirea pe termen lung a pacienților a fost similară cu populația normală, dar cu mai multe evenimente cardiace și necesitatea intervențiilor chirurgicale la nivelul valvei și / sau aortei.

Istoricul natural al VAB variază de la stenoza aortică severă în copilărie până la boala asimptomatică de lungă durată până în vârstă.

Stenoza aortică este cea mai frecventă complicație și poate necesita o intervenție chirurgicală, cel mai adesea necesară la vârsta mijlocie.  Doar 15% dintre pacienții cu VAB vor avea o funcție normală în deceniul al cincilea.

Regurgitația aortică apare și din cauza anomalii și se poate prezenta cu sau fără stenoză aortică.  S-au sugerat diverse etiologii pentru a explica mecanismul regurgitației aortice în VAB, inclusiv prolapsul cuspidian, endocardita, dilatare aortică  .
Endocardita este mai frecventă în VAB decât în ​​valva aortică tricuspidă normală. Incidența este estimată a fi mai mică de 2% în diferite serii, dar rezultatul endocarditei tinde să fie mai rău decât în ​​valvele normale.

Efectuează un control cardiologic cu cel mai performat ecograf cardiologic, în Craiova, la Centru Medical Speranța .