skip to Main Content
Cum Se Efectuează Spirometria

Spirometria, investigația pentru măsurarea funcției plamânilor, când trebuie făcută?

Poluarea în creștere, fumatul și, în general, schimbarea modului de viață din ultimele decenii au condus la creșterea cazurilor de boli pulmonare. Astmul a devenit o afecțiune din ce în ce mai frecventă, iar pacienții care au neglijat consulturile medicale în timpul pandemiei fac acum șir la ușa cabinetelor. Medicul pneumolog Ștefan Popa, de la Centrul Medical Speranța din Craiova, a constatat această tendință și la cabinetul său. Specialistul explică de ce spirometria este o investigație foarte importantă . În primul rând pentru a gestiona corect și la timp boala  și  a semnala principalele simptome, este necesară spirometria. Astmul se poate declanșa la vârste fragede. În cadrul Centrului Medical Speranța ajung adesea copii cu wheezing sau tuse seacă, pentru spirometrii.

Există și spirometrii normale la pacienți cu astm

Chiar dacă valorile de la spirometrii pot fi normale, ele nu exclud întotdeauna astmul.

„Afecțiunea se caracterizează prin reversibilitate, adică la testul de bronhodilatație, după patru pufuri de spray inhalator, valorile revin, de obicei, la normal. Variabilitatea este o altă caracteristică și este asociată manifestărilor. Vorbim despre tusea seacă, despre wheezing – pe care pacienții îl resimt drept o respirație șuierătoare, un „hârâit” – și despre senzația de lipsă de aer, despre o presiune la baza toracelui care nu le permite pacienților să inspire aer suficient. Aceste simptome apar sau se agravează în prezența unui factor declanșator, iar acești factori sunt foarte numeroși, de la fumul de țigară la polen, acarieni, pulberi organice sau anorganice”, explică dr. Ștefan Popa.

Acesta adaugă că o criză de astm se poate ameliora sau poate dispărea spontan sau în urma tratamentului, apoi poate reapărea.

„Azi ne poate fi bine, mâine nu. Simptomele apar, de regulă, mai frecvent în prima jumătate a nopții și dimineața devreme”, precizează pneumologul.

Netratată, afecțiunea duce la scăderea fluxului de aer

Dacă rămâne netratată, afecțiunea produce un proces cronic de inflamație la nivelul căilor respiratorii. Peretele căilor respiratorii se îngroașă, astfel că va pătrunde mai puțin aer. Se va secreta și mucus în exces, care va limita și el fluxul de aer și vom ajunge să respirăm din ce în ce mai greu.

„Fără tratament, aceste modificări vor duce la o remodelare permanentă a căilor respiratorii, iar la testul de bronhodilatație nu vom mai avea reversibilitate. Adică, la un moment dat, chiar dacă vom urma tratamentul, acesta nu va mai da rezultate”, atenționează specialistul.

Astmul poate fi indus și de efort

Uneori, astmul poate avea manifestări și cauze mai puțin obișnuite și poate fi mai dificil de diagnosticat.

„Recent am avut un pacient de 17 ani care a venit la cabinet acuzând episoade de tuse seacă, wheezing și dispnee la efort. A făcut o spirometrie și valorile au ieșit normale, apoi l-am îndrumat către cardiologie, unde a făcut un test de efort. Și acela a ieșit ok, numai că saturația scăzuse la 88%. S-a dovedit a fi un astm indus de efort, pentru care pacientul urmează acum tratament”.

Stefan Popa medic pneumolog

Numărul de cazuri a crescut pe fondul pandemiei

Cazurile au crescut în ultimul timp, lucru remarcat și de medicii pneumologi și pediatri de la Centrul Medical Speranța. Medicii consideră că acest lucru a fost cauzat de perioada pandemiei, când oamenii au neglijat mersul la medic.

„Simptomele s-au amplificat, pacienții cu boli cronice au pus pe pauză consultațiile și acum observăm efectul de bumerang. Se remarcă, într-adevăr, o creștere a numărului de pacienți la cabinetul de pneumologie, dar și la pediatrie, unde efectuăm spirometrii la copii”, spune echipa medicală.

Articol publicat de Centru Medical Speranța în Gazeta de Sud în 28.10.2022