Sindromul de apnee in somn – simptome, diagnostic si tratament



Sindrom de apnee in somn

Aparat pentru diagnosticul sindromului de Apnee obstructiva in somn, in Craiova.

 

Multe persoane nu cred ca sforaitul este un simptom al unei boli grave!

Totusi, Sindromul de apnee obstructivă în somn este considerat o problemă de sănătate publică.
Este o tulburare de somn caracterizată prin episoade repetitive de pauze în respirație sau perioade de respirație superficială în timpul somnului .
Barbatii au de doua ori mai multe sanse de a dezvolta boala decat femeile.
Pauzele pot apărea de mai multe ori pe noapte și adesea provoacă o lipsă de oxigen, fiecare pauză poate dura de la câteva secunde până la câteva minute. Este frecvent ca aceste pauze să fie precedate de sforăituri puternice. In general, pacientii se trezesc frecvent noaptea ca au senzatia de sufocare, urinare frecventa, sforait puternic observat de catre partener ( sau inregistrat de catre gageturi-le actuale), insomnie, trezire cu gura uscata, oboseala  si cefalee matinala, somnolenta diurna excesiva, probleme de atentie si concentrare .
FACTORI DE RISC:
    • sexul masculin, bărbaţii dezvoltă în general obezitate de tip” măr” cu depunere de grăsime la nivelul gâtului iar femeile de tip “pară” cu depunere de grăsime pe solduri
    • obezitatea, în special creşterea recentă şi rapidă în greutate cu modificarea circumferinţei gâtului sau a şoldurilor
    • o circumferinţa a gâtului (mărimea cămăşii) peste 44 cm la bărbat şi peste 37 cm la femeie este orientativă spre sindromul de apnee in somn
    • factori hormonali – menopauza, instalarea recentă a unei suferinţe tiroidiene (hipotiroidism)
    • modificări la nivelul feţei (bărbie mică, ascunsă) sau la nivelul gâtului (limbă mare, amigdale proeminente)
    • genetici – sforăitori printre rudele de gradul I
    • consumul de alcool, fumatul şi consumul de medicamente sedative (pastile “de somn”) pot agrava sindromul de apnee in somn
    • vârsta – prezenţa factorilor de risc variază cu vârsta. De exemplu, amigdalele proeminente sunt mai frecvent întâlnite la copil, obezitatea şi sexul masculin se asociază mai frecvent la adult.
CAT DE DES ESTE ÎNTÂLNIT?
Sindromul de Apnee in Somn este intalnit in proportie de  4% la bărbații si 2% la femei  si 0,7% la copil.
În cazul bărbaților cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, incidența ajunge chiar la 9%.
Desi pare total neasteptat ca un copil sa aiba sindrom de apnee in somn aceasta boala se intalneste in special la copii cu un anumit grad de obezitate care urineaza frecvent noaptea, sofraie si fac pauze in timpul respiratiei in timpul somnului, au cefalee diurna, lipsa de concentrare si somnolenta excesiva in timpul zilei .
CONSECINȚE ?
Consecințele pot fi multiple:
    1. medicale – cardiovasculare (tulburări de ritm, HTA, AVC),
    2. metabolice (rezistență la insulină – sdr. Metabolic, DZ dezechilibrat , Obezitate),
    3. insuficientă respiratorie (dificultăți pre si postanestezie generală)
    4. medico-legale prin somnolența diurnă indusă putand cauza adormire la volan și accidente rutiere grave sau alte accidente de muncă cu consecințe umane sau materiale importante.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul se poate pune si in urma efectuarii unui test : Poligrafie cardio-respiratorie la domiciliu – masoara in timpul somnului: pulsul, nivelul de oxigen din sange, fluxul de aer, miscarile toracelui si abdomenului in somn.   In Craiova, sindromul de apnee in somn poate fi diagnosticat la domiciliul pacientului, folosind polisomnograful de la Centru Medical Speranta.
In urma evaluarii, medicul este cel care pune diagonsticul de sindrom  apnee in somn. In functie de gradul de severitate, medicul face recomandarile necesare.
TRATAMENTUL
    • terapia cu presiune pozitivă ( CPAP -Continuous Positive Airway Pressure = presiune pozitivă continuă în căile aeriene- un aparat care furnizeaza presiune si astfel se deschid căile respiratorii, în special la nivelul faringelui, prevenind colapsul țesutului moale, eliminând astfel apneea în somn şi asigurând o respiraţie normală in timpul somnului. Aparatul are cuplată o mască  pe care pacientul o poartă în timpul nopţii. Mastile sunt pe marimi si au diverse forme iar in functie de recomandarea medicului poate sa fie oronazala sau nu.  In general, pacientul trebuie sa foloseasca aparatul CPAP in fiecare noapte intre 4-6 ore. )
    • dispozitivele de avansare mandibulară ( Medicul ortodentist poate colabora cu medicul care pune diagnosticul de Sindrom obstructiv de apnee in somn, pentru a furniza o solutie corecta adaptata pacientului).
    • chirurgia somnului ( In general se efectueaza asupra  vălului palatin, pereților laterali ai faringelui și la baza de limbii.)