Pericardita la copil



Pericardita la copil apare ca o manifestare a unei boli generale și mai rar ca un proces izolat.

Factorii care influențează apariția unei pericardite sunt : reumatism articular acut, infectiile ( virale, bacteriene, Tbc, fungice, parazitare ), artrita reumatoida, lupusul eritematos diseminat ,uremia, boli neoplazice, radiații, talasemie, traumatisme, sindroame postpericardiotomie, ataxie Fredreich, colită ulceroasă .

Tipuri de pericardite :
    1. Pericarditele acute- sunt cele mai importante , pot fi uscate ( fibrinoase ) sau cu lichid ( exudative). Trecerea de la o forma la alta este posibila in cursul evoluției pericarditei acute.
    2. Pericarditele cronice- sunt afectiuni ale adultului  , putand diferentia pericardita constrictivă și cea lichidiană cronică, ambele cu etiologii diverse.
    3. alte boli ale pericardului

Inflamația pericardului determină o acumulare de lichid în cavitatea pericardică, natura acestuia variază cu etiologia, putînd fi seros, serofibrinos, purulent sau hemoragic.  În momentul în care apare inflamația, volumul de lichid va crește rapid și va duce la o creștere a presiunii intrapericardice ce poate duce la tamponadă și la scăderea debitului cardiac . În cazul în care creșterea volumului de lichid este lentă, toleranța este mai bună . Dacă presiunea intrapericardică atinge 10-15mmHg , presiunea sistolică scade și apare decesul.

Simptome:

Primul simptom al pericarditei este durerea precordială, ca un junghi, cu iradiere în abdomen, umăr, accentuată cu respirația, tuse, deglutiție, senzație de presiune- tensiune, cu poziția culcat și aplecat înainte care alină durerea.  Durerea se datorează iritației diafragmului și pleurei, iritației nervului frenic. Dispneea este moderată și este agravată în acumularea de lichid. Tusea și febra se pot asocia.

Semnele de suferință ale inimii țin de comprimarea acută a acestuia și se manifestă prin tahicardie, turgescența și pulsatilitatea jugularelor, puls paradox, hepatomegalie, cianoză, edeme, hipotensiune arterială , stare de șoc.

La sugar, pericardita este rară și de obicei este purulentă, fiind asociată cu stare generală alterată, febră, detresă respiratorie, tulburari digestive.  Este dificil de facut diagnosticul diferențial cu o cardiomegalie prin boală de miocard.

Forme de pericardită acută
    • Pericardita acută septică– este rar întâlnită germenii incriminați sunt stafilococul, pneumococul, h. influenzae.  Afectarea apare în cazul unor infecții generale- septicemii, procese supurative de vecinătate ce se propagă direct prin contiguitate, prin perforare sau pe cale limfatică sau hematogenă( osteomielită, supurații pulmonare, abces hepatic), traumatisme toracice.

Pericarditele acute bacteriene sunt purulente . Putem avea infectie severă, tulburări respiratorii și semne de revărsat pericardic. Tratamentul este medical cu antibiotice si chirurgical.

    • Pericardita tuberculoasă este rar întțlnită înainte de 10 ani. Apare izolat sau cu preurezie și peritonită TBC.
    • Pericardita acută reumatismală – este o pericardita fibrinoasă, mai rar exudativă . Semnele clinice suferă modificări de la o zi la alta .Diagnosticul apare în contextul clinico-biologic caracteristic.
    • Pericardita acuta benigna ( idiopatică)– au caracter sezonier. Sunt incriminați viruși – Coxsackie B, Echo, mononucleoza infecțioasă.
    • Pericardita din bolile din colagen– rară, mai ales în LED. Clinic avem dominația bolii de bază – febră, artralgii. Tratamentul folosit este pe bază de corticoterapie.
    • Pericarditele din maladia Still – foarte rar întțlnite. Maniferstările sunt 0 febră, dureri articulare, splenomegalie, adenopatie, atingere miocardică și pericardică. Tratamentul se bazează pe prednison.
    • Pericardita uremică- apare în faza terminală a unei insuficiențe renale cronice, are formă uscată, fibrinoasă. Tratamentul se bazează pe antiinflamatoare.
    • Pericardita neoplazică – poate complica boala Hodgkin, limfoamele nonhodgkiniene, leucemiile. Este aproape intotdeauna hemoragică și e un eventiment terminal.

Adresează-te medicului atunci când starea de sănătate a copilului tău se modifică.  Solicită consult pediatric periodic sau pentru urgență ,în funcție de caz. Medicul cardiolog pediatru colaborează îndeaproape cu medicul pediatru pentru sănătatea copilului tău.